miercuri, 30 ianuarie 2013

New "face", new age same me ...

Azi, din mai multe perspective m-am regasit cu trecutul! Interesant aspecct... mai ales cand te bantuie si mai ales atunci cand nu esti impacat cu el! La naiba....ajungi iar sa te certi pe tine, cu maturitate privind deciziile facute inainte ca aceasta sa apara! Paradoxal este ca daca nu ai fi luat deciziile gresite pentru care azi te mustri ... nu ai fi capatat maturitatea si experienta care, tot azi te determina sa te mustri. Asadar regreti deciziile care defapt te-au facut ceea ce esti azi...deci oare regreti ce esti? Nu, nu...regreti modul in care ai ajuns ce esti...dar pe de alta parte daca ai fi mers pe alt drum...ai fi ajuns la alta destinatie,nu la cea de acum!Deci la dracu...ce regretam din trecut? De ce sa regretam trecutul...  fara el am fi altii,care ar fi avut alt trecut de regretat. Aha... cred ca m-am prins..regretam deciziile care ne-au adus prejudicii. Si ceva tot nu e bine nici asa...daca decizia era alta si prejudiciul era un beneficiul il mai regretam oare? Nu ... ca era asumat...adica ne asumam beneficiul deci si prejudiciul ( daca sunt una si aceasi nu?)

Bun deci poate atunci nu ar trebui sa regretam decizii... dar pana la urma ce regretam din trecut? Oamenii? hmm...Aci discutia se separa. Oamenii sunt regretati in doua moduri, cunoscute si resimtite in egala masura. De unii ne este dor! Si daca ne este dor inseamna ca intr-un fel sau altu nu fac parte din prezent... si oricare ar fi motivul pentru care nu fac parte din prezent e tot dureros de "zgarmanat"! Sunt unii care pleaca pur si simplu si atunci e dureros sa realizezi ca ai investit sentimente de orice natura intr-o persoana care nu a meritat. da' deloc! Mai sunt unii pe care deciziile noastre ii fac sa plece. La dracu! Iar deciziile? si atunci ... ghici ce? e dureros sa iti amintesti ca ai fost suficient de prost sau superficial sau naiv incat ai pierdut sau poate mai rau..gonit, o persoana cu sentimente. Si mai sunt cei care pleaca pentru ca ... e natura firii. Mama ei de treaba... asta doare si mai tare nu?

Ehe...cel mai al naibii regret este acela ca ai cunoscut oameni, ca au ajuns undeva in adanc. Asta depaseste faza de regret. Aici deja ai draci tu, pe tine. Cum dracu' nu ai vazut! Ce fost in capul tau si mai ales unde dracului s-a dus valul ala care iti acoperea privirea...parca il vrei inapoi ca era mai bine fericit in prostie decat destupat dar nefericit ! Mai vorbim despre asta? Despre vremea in care erai mic si prost si te iubeau toti? Mai bine nu ca ori facem depresie ori ne automutilam pentru pedeapsa!

 Deci cum spuneam cel mai greu este sa regreti oamenii!Cel mai dureros regret al oamenilor sunt oamenii! si mai au oameni niste lucuri de le regreta amarnic. Si daca nu le regreta inca... hmmm sa le traga cineva valul ala. Cu cat regreti mai de tanar cu atat ai mai mult timp sa te obisnuiesti cu ideea :)...nu, nu ca nu am vrut sa spun ca devine mai usoara povara. Nu fratilor...toti ne ducem curcea...doar ca ai mai mult timp sa te obisnuiesti cu ea... si cand vine vremea sa te regrete ceilalti ti-e mila de durerea lor... cu a ta esti obisnuit deja!

Mai raman amintirile...oho! cu asta cum si ce facem? Rahat...astea nu dispar, nu se estopmeaza si sunt marturia deciziilor. Alea proaste de am stabilit mai la inceput ca mai bine nu te apuci sa le regreti... ca te regreti pe tine, cel de azi care nu il poate injura pe tine, ala de ieri, daca nu ar fi avut decizii proaste!

E doar parerea mea sau ne invartim aici intr-un cerc vicios?

Regrete avem toti! niciodata nu ne impacam cu trecutul, nici cu deciziile nici cu durerile pentru ca avem amintiri care ghici ce? ne amintesc de deciziile gresite, oamenii fara valoare care am fost sau care au fost tangetiali existentei noastre.

Si daca nu ne impacam atunci cum? Cum facem cu prezentu' daca nu ne impacam cu trecutu'? Nu poti uita, ca ai amintiri care ... iti amintesc si inevitabil nu esti impacat nici cu prezentul!

Doar iti asumi! Inveti sa treci peste, sa te resposabilizezi pentru tine si daca mai inveti si ceva din trecut ... "new face,new age...same me"

marți, 10 mai 2011

cateva zile si multe activitati

Ehe dragilor... de cateva zile nu am mai intrat pe aici. parca mi-a fost dor sa bat campii in lumea mea :D Sper  ca v-ati distrat cu ultima mea postare despre femei si modul in care sunt sau nu conduse. Chiar sunt curioasa, cate din voi recunoasteti sau va recunoasteti in ceea ce am scris! Doamne, domnisoarelor cum e cu egalitatea intre sexe? sustinem miscarea feminina pe carca barbatilor?

Sunteti la curent cu ultimul subiect de discutie prin lumea virtuala? Sigur stiti despre ce vorbessc aici ... dublarea filmelor in limba romana! urla facebook-ul de cateva zile cu asta! Evident ca mi-am exprimat si eu opinia ... ca doar deaia am facebook nu? eu una sunt impotriva acestei schimbari. Cumva mi-e ciuda asa ca sunt impotriva si ca merg cu multimea! e mai fain cand esti contra dar sunt suficient de realista si sincera incat sa nu fiu contra asa, doar de dragul de a fi! Acum sustin opinia multimii! Si apropo de asta ... cum e cu influenta majoritatii? De cate ori ati facut ceva doar pentru ca asa face toata lumea? Cunosc persoane care s-au casatorit pentru ca ... de... asa facea toata lumea. Defapt daca ma gandesc mai bine...80 % din decizii ( de orice natura si grad de seriosiztate) sunt la influenta "publicului". Avem o diriginta prin clasa a 8a ( ce amintiri vechi ma rascolesc la ora asta :))) ) care ne spunea mereu sa nu facem ce face "turma". Sa avem curajul sa fim altfel ... sau altfel spus sa fim NOI! O doza de influenta intr-o cantitate moderata este impetuos necesara pentru ca traim intr-o societate si fara asta nu am reusi sa fm o societate civilizata ( nu radeti! cunoastem cu totii calitatea socientatii in care traim dar nu putem sa nu ii recunoastem natura sa de...societate) prin urmare influenta cum spuneam exista! si e ok asa! acum problema tine de fiecare individ in parte. In ce masura se lasa influentat de societate si in ce mod. Si ce credeti ca imprumuta romanul? Ce e mai stupid si banal! Pana si stilul vestimentar il impumuta! Nu si-l creaza dupa propriile gusturi. Daca s-ar naste unul suficient de inteligent, cu chef de distractie pe seama omenirii si cu deosebite calitatii de orator ( in opinia mea astia sunt defapt manipulatori dar specialistii in comunicare le spun "oratori" sau "buni comunicatori") ar reusi sa ne faca sa purtam UNIFORMA! exprim aceasta opinie la modul cel mai serios! si nici macar nu ar trebui sa foloseasca altceva decat  calitatiile sale de orator pentru a reusi asta! Am purta cu totii uniforma si am fi chiar mandrii de asta ca doar ... asta se poarta nu? E la moda ;) Degeaba avem acum libertatea si posibilitatea alegerilor la modul general. Nu ne folosim de posibilitatile pe care le avem. Ii lasam pe altii sa faca alegerile in locul nostru si nu doar ca ne conformam ( acum 30 de ani asta era o stare impusa ) dar chiar le multumim prin preturile exgerat de scumpe pe care fara nici cea mai mica remuscare le platim! In orice domeniu, algem orice e lider de piata, indiferent de calitate...daca se cumpara inseamna ca e bun nu? Si daca toata lumea face asa, poarta aia, cumpara de acolo si considera "asta" inseamna ca e mai bine asa si cine sunt eu sa ma pun contra unei societati intregi.

Eu consider ca tocmai acei oameni care au curajul sa fie altfel pot si vor face o diferenta in societate! noi, restul, turma... doar ii vom urma cu mandrie :)
Chiar mi-as dori sa se nasca vreunul suficient de "orator" pentru a face o diferenta! Ori isi bate joc de noi, toti ( desi asta reuseste cu succes si guvernul de la conducere in momentul de fata, fara mari calitati de "orator" ) ori revolutioneaza lumea!


Defapt toata palavrageala mea de mai sus se poate rezuma simplu, clar si concis la ... SUPERFICIALITATE! Toti suntem superficiali. Diferenta este ca unii sunt mai superficiali decat altii :D. V-ati analizat vreodata gradul de superficialitate? E mare ... pariez pe asta! si asta pentru ca toti cei "altfel" sunt blamati, marginalizati ( acuma nu va ganditi ca sunt vreo antisociala, frustrata ... desi ma regasesc pe alocuri). Am primit complimente de genu " esti o ciudata!" Chiar il consider un compliment! Multi nici nu stiu cum sa catalogheze un om diferit fata de propria persoana si atunci ii spun...ciudat! ( ce frumos m-am scos nu?). In adolescenta am primit o "mustrare" in urma careia am avut o "revelatie" ( revelatia nu o spun ca e prea personala :P) ... o diriga mi-a spus, defapt m-a intrebat de ce incerc din rasputeri sa ma incadrez in peisaj cand defapt sunt construita sa ies in evidenta! Fain si profund :P si nici nu era batrana ;) diriga

In concluzie ... sunt o ciudata, frustrata si antisociala pe alocuri, cu mici crize de superficialitate si foarte mandra de asta :D. Si pana la urmatorul "orator" care va revolutiona lumea in orice mod ... ne ducem scurta existenta in banal, plagiat si superficial!

                                                                                                         Cu drag o superficiala!
                                                                                                                                                                                                                                           

miercuri, 4 mai 2011

femeia la conducere sau condusa?

Aseara am intrat pe mess dupa foarte foarte mult timp...asa de plictiseala, sa vad cine mai e in lista mea si ce prieteni m-au sters din lista lor. Trecuse atat de mult timp de cand folosisem mess-ul incat nu mai stiam cum se deschide web-ul :D! In relativ scurta mea vizita pe mess prin listele prietenilor mi-am regasit ( mai mult el pe mine) un foarte vechi prieten. Nu imi place sa dau nume pentru ca nu toti au dorinte de a fi vedete prin urmare hai sa denumim acest prieten vechi...."amintiri din copilari"... asa de vechi e :P Si cum nu am mai vorbit de multicel cu "amintiri din copilarie" evident ca am simtit nevoia sa ne mai punem la curent cu ce s-a mai intamplat prin vietile noastre si pe unde ne aflam in prezent. Si uite asa din vorba in vorba ( nu divulg nimic personal din ce am discutat) am ajuns sa atingem si subiecte tabu....de exemplu daca femeie poate, vrea, trebuie si merita sa fie condusa sau nu si in ce masura,cantitate sau scop un barbat ar trebui sa faca asta. Eu una sunt feminista convinsa si declarata insa in momentele mele cele mai intense de creatie pura ii spuneam ca in viata de cuplu este ca in dans. Pentru a fi mai relevanta comparatia i-am facut aceasta comparatie cu un dans de salsa. In dans femeia, sau ma rog partenera ( sa nu sune vulgar si nici de "cartier" asa ) trebui sa fie condusa. Natural, tandru, delicat dar masculin! In timp ce cu o mana o conduci in urmatoarea miscare cu cealalta din arati delicat drumul pe care vrei sa il urmeze. Un dans reusit si spectaculos este acela in care partenerul reuseste sa isi conduca partenera cu naturalete, tandrete si masculinitate iar ea...nici macar nu constientizeaza faptul ca e ... condusa! Defapt aici intervine problema care dupa parerea mea este mai degraba una de natura psihica. Daca femei simte ca este condusa....ehh sa vezi atunci ce urla feminisul in ea! Asta asa ca vream egalitate! si pentru ca Doamne fereste sa fim altfel decat restul turmei. E rusine sa recunoastem ca uneori avem nevoie sa fim conduse. NU! Suntem femei emancipate, castigam mai bine decat barbatii, conducem msina mai bine decat ei si chiar am reusit performante de a perpetua specia fara barbati. Dar pe de alta parte lucrurile nu au stat oare asa de cand lumea si pamantul! Si daca asa au mers lucrurile atata timp si s-au dezvoltat atatea civilizatii oare nu o fi mai bine asa?

Sexul slab....dar frumos?

Sincer nu mi-as dori sa fiu interpretata gresit! Dupa cum spuneam sunt feminista convinsa,  sustin evolutia femeii in societate dar parca uneori aceasta evolutie imi pare ca inabuse cumva existenta barbatului. Si atunci oare e corect asa?

Sau daca iei problema dintr-o alta directie sau perspectiva...va place cand va deschide usa, cand nu iti permite sa cari cu manutele atent ingrijite la specialist ceva care sa depaseasca 2 kg, cand vine si te ia de la birou cu masina sa nu mergi prin frig, cand iti ofera haina lui cu riscul de a face pneumonie....e ... e fain atunci! Pai daca oricum tu, femeia poti sa faci aceleasi lucruri pe care le face un barbat si sustii ca le faci chiar mai bine ... atunci el de ce sa mai fie domn? Iti lasa sacosa ca oricum esti mai atenta decat el sa nu spargi ceva, poti sa mergi prin frig pentru ca tu te ingrijesti mai bine decat el si nu racesti si tot asa!
e cum e fetelor? Nu cumva urcam in societate folosind pe post de scara exact barbatul de langa noi? Ala pe care il iubim nu?


Eu una recunosc ... cateodata am nevoie sa fiu condusa, ajutata si protejata de partenerul meu iar el reuseste (tot cateodata) cu succes! Si mai cred cu tarie ca femeile se impart in doua mari grupe : cele care recunosc si cele care nu recunosc ( orice! nu doar ca se lasa conduse sau nu)

doamnelor si domnisoarelor astept pareri pro si contra!

marți, 3 mai 2011

chef de filizofare....in traducere libera si de cartier:batut campii

Doar ce m-am intors din oras. Am fost si eu ca fetele unde altundeva decat la...mall :). Am profitat ca iubitul meu este plecat din nou ( cu job-ul zice el si eu il cred ca doar pe incredere se bazeaza o relatie de succes nu? ). Iubitule te rog nu ma intelege gresit, te iubesc maxim, imi pare rau ca iti petreci o seara atat de frumoasa ( plina de frig si picaturi de ploaie ) trudind din greu. Trebuie sa ii gadil si lui orgoliul din cand in cand :D desi e atat de absent incat e ca si cum as fi singura... Ce-i drept in ultima perioada am avut parte cam de multe iesiri din astea la solo asa :D si ca sa fiu total sincera nu pot spune ca sunt prea trista din cauza asta. E funn! desi cum spuneam imi pare rau de bietul meu prieten care de obicei munceste in timp ce eu pierd timpul prin oras :D Trist! eu, in locul lui mi-as interzice...numai asa din invidie :D.
Da, si cum spuneam am fost la mall...aci aproape ca mi-a fost lene de "impopotonat" de mall! la unul din asta de cartier. Am ajuns ca domnisoarele de care ma amuzam acum ceva timp cu manuta rupta si cu gentuta atarnata pe manuta rupta de la cot. Nu ma descurc prea bine la cpitolul descrieri ... nu stiu cat de bine am transpus in cuvinte imaginea vizuala din amintirea mea dar mi-as dori sa cred ca am conturat o imagine cat mai aproape de ceea ce am vrut eu. Sigur v-ati prins despre ce vorbesc...in fine, ma refeream la fetele cu gentute de pierd toata ziua in mall si pe seama carora ma amuzam :D ei bine si ca una din acele domnisoare tocmai ce am reusit( mai pe la inceputul primaverii ) la performanta de a sta in mall la aceasi masa vreo 5 ore asa...evident nu singura. Cu o prietena. La iesirea din mall au vrut sa ne dea condica sa semnam, credeau ca suntem angajate :P. Nu imi vine sa cred....5 ore in mall,la aceasi masa....cand eu abia reusesc sa stau 8 orea la birou desi acolo nu le simt cand trec :P. si uite asa te transformi usor usor din om serios in "domnisoara cu gentuta". Ce este drept imi lipseste modul specific de a purta gentua ( din fericire pentru reputatia si demnitatea mea) nu reusesc sub nici o forma sa tin antebratul in acel hal de chinuit mai mult de 5 minute. Cred ca si rujul roz imi lipseste, parul blond sau brunet si musai indreptat cu placa ( al meu e castaniu si cu personalitate...sta dupa cum pofteste el, nu eu), de asemenea imi lipsesc vreo cativa centimetri in plus(reali sau obtinut prin puterea tocului) si cu desavarsire imi lipsesc cateva kilograme in minus.... dar cu toate astea daca imi propun pot macar sa imi cumpar o genuta mare, colorata si cu ceva blink-blink-uri ( musai trebuie sa sclipeasca putin) si tot am  ceva din aerul "fetelor cu manuta rupta si cu gentuta atarnata! Cum imi zicea mama cand eram copil....trebuie sa iti doresti suficient de tare.

Mda...sunt putin aprinsa in seara asta....am vazut suficient de multe fete cu boticul roz si cu gentuta atarnand de antebratul rupt :D.....

Am uitat senzatia serii....Iesirile astea cu fete sunt bune pentru self estim :)))). mai un zambet, mai o ocheada...asta s-a intamplat si in aceasta seara. Iubitule,te rog nu fi gelos...sau daca ma gandesc mai bine fi ( face bine relatiei o doza in cantitate mica si administrata foarte rar). Da...cum spuneam, in timp ce ma plimbam prin minunatul mall de undeva din neant aparu el....ca un adevarat print.Defapt un mini print asa....cam la 1.30 metri (nu sunt inalta dar el nu era nici cat mine). Si venea el spre mine debordand de sexualitate cu o jacheta fluturand bine pe langa el, la brat cu o tanara domnita, si cu un lantoc ( cine il asculta pe Badea stie despre ce vorbesc) "cu cruce" achizitionat cu mari eforturi financiare de la o taraba din piata Resita si care se cam decolorase de altfel si in timp ce isi etala personalitatea bine conturata prin Ferentari incerca sa ma cucereasca pe mine si pe cea de la bratul lui in acelasi timp. Si in timpul exercitiului de cucerire s-a decis sa ma abordeze intr-un mod total inedit si atat de "datator pe spate" incat am ramas muta de admiratie. Imi spune, cu capul intos spre mine si mai printre dinti asa ( cred ca ii lipseau chiar vreo cativa) "ce buna esti!"......la asa tip de abordare nu pot spune decat ca am busit in ras si am rosit totodata....de rusine.

luni, 2 mai 2011

this is me....

cred ca am uitat sa ma prezint....Cristina este numele meu iar eu arat cam asa.....

despre mine sunt multe de spus insa nu toate relevante sau interesante

am terminat o faculatate care mi-a placut maxim :P dar am facuto de dragul de a face ... nu activez in domeniu si nici nu intetionam cu adevarat vreodata.Acum fac master ... unul foarte interesant ... asta cand ajung la cursuri :D.Masterul l-am inceput la insistentele parintilor pentru ca eu una sunt convinsa ca imi va folosi la nimic.

lucrez... de vreo 4 ani intr-o colivie de sticla :D...o cladire frumoasa, in centru, impozanta si toate dotarile necesare unui office petru o multinationala. e un grup de renume insa nu e chiar jobul visurilor mele desi am ajuns sa ma regasesc mult in ceea ce fac. e antrenant, obositor si chinuitor insa pot afirma deschis ca imi place,desi ma plang si am incercat chiar sa schimb domeniul :). Apropo de job... sunt contact center specialist care in deschiere simpla ar insemna operator call center :D. Jobul consta in mult mai mult decat simplu telefon, e mai complex de atat insa ce vroiam sa mentionez...exista oameni atat de superficiali in aceasta minunata tara care sunt total lipsiti de peronalitate.Vroiam sa povestesc despre cineva pe care il vom numi generic "primul personaj" care simte rusine cand vine vorba despre job. Atat de multa rusine incat cei apropiati, de exemplu parinti si perechea aleasa nu stiu exact ce job are si care ii sunt indatoririle de serviciu...tare nu? incep si eu ca bunicii mei...munca nu este degradanta....de orice natura ar fi ea! de ce trebuie sa mintim cand vine vorba de noi? de ce toti simt nevoia de a se incadra cand cei mai apreciati sunt cei care au curajul de a fi altfel? si ce daca sunt bruneta si nu blonda? si ce daca nu am 1.70m\40 kg? Nu sunt feminina si frumoasa daca nu port tocuri ci doar "bascheti" si "balerini"? O sa mai revin cu acest subiect....am multe de spus aici. ar fi misto daca ar spune toate astea cineva la o scoala generala...la fetite de 10 ani fara sa le mai arate papusi Barbie care nu fac altceva decat sa seteze niste asteptari eronate despre maturitate...

deci...cam asta sunt eu....

PS: conduc oribil desi imi place la nebunie :)

asa am aparut in spatiul virtual

Luni, 2 mai 2011, o zi de medical, de zacut in pat ... ieri am fost "la peste". Ieri 1 mai,evident, ca tot romanul am iesit la iarba verde, un gratar.A fost misto...soare,cald, am prins si ceva peste. Iar soare, iar cald...si uite asa am facut insolatie. Poti sa crezi asa ceva? Am facut insolatie ieri, la 20 si ceva de grade desi am stat in soare pana pe la ora 13-00. Vara cand stau ca o placintica pe sezlong, la soare, toata ziua, nu am nici pe dracu', vara cand ma ridici cu spatula dupa o zi de plaja mai putere sa petrec si prin vreun club sau macar la un suc, asta evident daca iubitul meu se sinchiseste sa iesim. Ha....iubitu meu...un personaj important,celebru si controversant in viata mea.O sa mai povestesc despre el pe parcurs. Acum mi-e rau,nu pot povestii despre el in asemea conditii, mi-e frica sa nu distorsionez adevarul :)...Inca nu imi vine sa cred ca mi-e asa de rau dupa cateva ore de stat in soare :))). Oricum dupa o asa zi de zacut (macar am apucat sa dorm pe saturate) mi-am luat laptop-ul in brate si ca orice om din aceasta lume mi-am verificat mailul ( desi pe asta personal nu imi scrie nimeni nimic si il accesez cam o data pe luna ) dupa care evident mi-am verificat contul de ... ghiciti ce... facebook :D. Evident ca am si il folosesc destul de des...cam toata ziua asa. Nu de alta dar cand esti 8 ore (cel putin) pe zi la birou cu acces la internet e cam singura posibilitate de solicializare si relationare cu putinii prieteni pe care ii am.. Si asa,din mesaj in mesaj am gasit blog-ul unei prietene,am citit putin pe acolo. Interesant, girly asa,profund pe alocpuri. Am deschis blog-ul asta asa sa vad si eu cum se face...M-am gandit ca ar fi misto sa am un loc unde sa bat campii fara sa poluez fonic si cei care citesc pe aci sa o faca pentru ca sunt curiosi nu pentru ca nu imi pot spune mie sa tac :)))).Deci nu m-am gandit despre ce o sa scri,nici ce, cand sau pe ce teme. Concluzionand ... pot spune ca am ajuns aici din plictiseala,curiozitate si o insolatie de primavara...

Asadar, pana la urmatoarea postare...va doresc o zi mai buna ca a mea